A
renascut din cenusa. Tara care si-a lasat
bancile sa falimenteze are crestere economica si isi permite sa achite in avans
ratele la FMI
Islanda
este una dintre tarile care a fost lovita de criza financiara in cel mai dur
mod. Micul stat din nordul continentului s-a prabusit, dupa ce bancile au ramas
fara bani, la inceputul anului 2008.
Islanda a
tratat, insa, altfel criza comparativ cu celelalte tari din Europa afectate – a
lasat bancile sa intre in faliment. Acum Islanda anunta ca are capacitatea sa
returneze in avans datoriile catre FMI.
“In luna
martie, Trezoreria si banca centrala a Islkandei va plati in avans 116 miliarde
de coroane islandeze (aproximativ 69 milioane de euro) catre FMI. Suma
reprezinta a cincea parte din valoarea imptumutului contractat de Islanda de la
FMI si de la tarile nordice”, au anuntat recent autoritatile de la Reykjavik.
Spre
deosebire de alte state europene, care se confrunta cu mari proleme financiare
din cauza crizei economice, Islanda a indraznit
sa lase bancile sa intre in faliment, a trimis in judecata bancherii si sefii
de stat ale caror actiuni au amplificat criza si a taiat 13% din datoria tarii.
Plata in
avans a datoriilor catre FMI indica faptul ca aceste actiuni in lupta cu criza
au functionat. Si in timp ce FMI mai are inca rezerve in ceea ce priveste
revenirea economiei Islandei, autoritatile de la Reykjavik prognozeaza o
crestere a PIB-ului in acest an de pana la 3%.
Istoria
prabusirii Islandei
In 2008,
bancile din Islanda au devenit insolvente, pentru ca erau datoare cu de peste 6
ori PIB-ul tarii, iar cand pietele financiare au inghetat imprumuturile, acestea
nu au reusit sa-si plateasca creditele la randul lor.
In
consecinta, bancile au intrat in incapacitate de plata, fiind datoare mai mult
de 85 de miliarde de dolari. Iar statul nu a finantat institutiile bancare din
taxele contribuabililor, ci le-a lasat sa dea faliment. Statul a transferat,
totodata, creditele populatiei si depozitele in banci noi, dar nu a transferat
si activele straine si datoriile.
In
acelasi timp, in cadrul a doua referendumuri, populatia a interzis statului sa
plateasca datoriile catre creditorii straini care pierdusera bani in falimentul
bancilor islandeze.
In
consecinta, Islanda se judeca acum cu Marea Britanie si Olanda, pentru plata a
6 miliarde de dolari, pe care cetatenii celor doua tari ii aveau in bancile
islandeze (convinsi de dobanzile mari platite la depozite), bani pe care statul
nu i-a garantat.
In ciuda
acestui fapt, prima tara care a cunoscut criza
economica mondiala se asteapta la o revenire economica spectaculoasa. Pentru
2012, autoritatile de la Reykjavík se asteapta la o crestere economica de 3% si
la excedent bugetar, in 2013.
Prin
urmare, intrarea tarii in incapacitate de plata nu a adus o catastrofa.
Indicatorii economici ai Islandei sunt acum mai buni ca cei ai tarilor care au
primit pachete de salvare de la FMI si UE. Produsul Intern Brut al tarii s-a
contractat in ultimii patru ani, in medie, cu doar 0,75% pe an.
Somajul a
fost, de asemenea, o problema cu care autoritatile de la Reykjavík s-au
descurcat foarte bine. In Islanda, rata somajului este de 5,8%, in timp ce
Irlanda are 14%, Grecia, 15% si Portugalia, 12%.
Citeste
si:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu