Palatul
de la Ruginoasa poartă între ziduri peste două secole de istorie
Reşedinţa
domnitorului de la Ruginoasa, Iaşi, ascunde drame care i-au avut în prim-plan
pe mari boieri şi oameni politici din secolul al XIX-lea. Conacul a fost
restaurat şi va putea fi vizitat de la anul.
Ascuns de
ochii curioşilor după perdeaua de arbori de la marginea drumului dintre Iaşi şi
Paşcani, castelul în stil neogotic apare somptuos la capătul aleii care se
desfăşoară lin după poarta uriaşă de lemn masiv. Istoria reşedinţei de vară a
domnitorului Alexandru Ioan Cuza din localitatea ieşeană Ruginoasa este, pe cât
de frumoasă, pe atât de umbrită de drame, secrete şi poveşti de dragoste
tragice. Toate cumulate i-au adus un supranume mai puţin demn.
„Casa
domnitorului de la Ruginoasa era cunoscută ca «Ruşinoasa», din cauza amorurilor
secrete, ţinute departe de ochii lumii şi de urechile familiei. În plus, se
zice că palatul este blestemat pentru că noaptea ar fi bântuit de fantoma unui
prinţ care a locuit aici, a lui Dimitri", a spus muzeograful Simona
Ionescu, cea care îngrijeşte acum clădirea de patrimoniu.
Vechi de
două secole
Soarta
spectaculoasă a palatului începe în urmă cu mai bine de două secole. În 1804,
logofătul Costache Sturdza, urmaş al celebrei familii boiereşti, a construit
conacul după normele de lux ale vremii şi la indicaţiile unor arhitecţi
celebri. Mare dregător, membru al Sfatului Domnesc, Costache s-a căsătorit cu
Marghioliţa Ghika-Comăneşti, o femeie a cărei frumuseţe răpitoare i-a făcut pe
contemporani s-o asemene cu Ileana Cosânzeana. Numai că Marghioliţei i-au fugit
ochii după Nicolae Roznovanu, un alt boier influent în epocă, al cărui palat
este în prezent sediu al Primăriei Iaşi.
Marghioliţa,
care locuia în Capitala Moldovei împreună cu Costache, i-a cerut soţului s-o
ascundă la Ruginoasa, spunând că este hărţuită de Roznovanu. Logofătul s-a
conformat, a trimis-o la conacul de la ţară, unde a dat-o în grija fiului lui,
Săndulache Sturdza. Roznovanu, însă, adună un grup de arnăuţi şi pleacă s-o
răpească pe frumoasa soţie a lui Costache. „Urcând scările palatului, arnăuţii
au dat peste fiul lui Costache Sturdza, care, cu ultimul pistol, a vrut să
apere onoarea domniţei Marghioliţa, mama lui vitregă. Un arnăut a reuşit să-l
ucidă cu un cuţit pe Săndulache. Roznovanu a intrat, a luat-o în braţe pe
Marghioliţa şi a plecat cu ea", povesteşte învăţătorul Mihai Lupu. Este
prima moarte tragică de la Ruginoasa. Atât de tragică, încât logofătul Costache
abandonează palatul.
Elena
Cuza, nefericită la Ruginoasa
Mulţi ani
mai târziu, în 1862, construcţia somptuoasă ajunge, în proprietatea
domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Doamna Elena este cea care l-a locuit aproape
permanent, în timp ce soţul era ocupat, la Iaşi sau la Bucureşti, cu treburile
statului. De altfel, „Elena Doamna", aşa cum a fost supranumită în epocă,
fiind foarte iubită de supuşi, s-a ocupat de mobilarea şi îngrijirea domeniului
aferent palatului.
Istoricii
povestesc însă că Elena Cuza n-a fost fericită la Ruginoasa. Ştia de sfârşitul
tragic al Sturdzeştilor şi a luat totul ca o fatalitate, mai ales că în prima
noapte de când s-a mutat a auzit cântând cucuveaua. Însingurată, doamna se
ocupă de educaţia celor doi fii ai domnitorului, Dimitri şi Alexandru, pe care
Cuza i-a avut din relaţia nelegitimă cu Maria Obrenovici, descendentă a familie
Balş.
Alexandru
Ioan Cuza trecea rar pe la reşedinţa sa din Ruginoasa. Domnitorul revine la
Ruginoasa în septembrie 1864, atunci când promulgă şi pune în practică Reforma
Agrară. Plecat în exil în 1866, după a fost nevoit să abdice, Cuza moare în mai
1873 la Heidelberg, în Germania. După două săptămâni, Elena Doamna aduce
rămăşiţele soţului la Ruginoasa, fiind înmormântate în curtea bisericii din
spatele palatului. Legenda spune că de la moartea domnitorului şi până să fie
îngropat, clopotul bisericii a bătut încontinuu, un semn al respectului şi
iubirii de care se bucura printre supuşi.
Nenorociri
una după alta
Blestemul
castelului a persistat şi după moartea domnitorului. Fiul cel mic al lui Cuza,
Dimitri, se îndrăgosteşte de una dintre servitoare şi se sinucide în camera sa,
după ce Elena Cuza o alungă pe tânără. A doua moarte tragică de la Ruginoasa.
Tânărul este înmormântat tot în curtea bisericii, în stânga tatălui său.
Celălalt fiu, Alexandru, moare în 1890 în timpul lunii de miere pe care şi-a
petrecut-o în Spania cu Maria Moruzzi, proaspăta sa soţie. Răpus de miocardidă
severă la doar 23 de ani, fiul cel mare îi lasă toată averea prin testament
soţiei sale. În relaţii reci cu nora sa şi lăsată fără niciun drept asupra
proprietăţilor, doamna Elena Cuza se retrage la Iaşi, apoi la Piatra Neamţ,
unde moare într-o sărăcie lucie.
Idila
ruşinoasă
Zidurile
Palatului Ruginoasa ascund şi o altă idilă ruşinoasă. Văduva Maria Moruzzi se
îndrăgosteşte de tânărul inginer Ionel I.C. Brătianu, venit în zonă să
muncească la construcţia căii ferate Iaşi-Paşcani şi luat chiriaş la conac.
Nora domnitorului se căsătoreşte, astfel, cu fiul celui care-l determinase pe
Cuza să abdice.
În timpul
celui de-al Doilea Război Mondial, Ruginoasa s-a situat chiar pe linia
frontului, iar palatul a fost afectat. După 1945, conacul a fost trecut în
proprietatea CFR. A servit în comunism ca sanatoriu de tuberculoşi, sediu de
primărie, CAP sau bibliotecă.
Bijuteria
arhitectonică, închisă până în 2013
Inaugurat
în 1982, Muzeul Memorial „A.I. Cuza" de la Ruginoasa a intrat în proces de
restaurare acum trei ani, printr-un proiect finanţat de Ministerul Culturii cu
2,5 milioane de euro. Chiar dacă lucrările s-au finalizat în toamna anului
2011, muzeul stă cu uşile închise. Palatul de la Ruginoasa este singurul
monument istoric din Moldova care poate fi reamenajat întocmai ca pe vremea
domnitorului, datorită documentelor lăsate de Elena Cuza şi descoperite în
arhivă. Muzeul stă încă închis din cauza lipsei fondurilor pentru achiziţia de
noi piese de mobilier şi pentru schimbarea conceptului muzeistic. „Va fi un nou
concept muzeistic. La parter vo avea o singură cameră, cu info-touch, cu
istoria familiilor care s-au perindat în Palat, iar restul camerelor vor fi
mobilate, două camere de oaspeţi, dormitorul copiilor şi camerele servitorilor.
Etajul va rămâne la fel, elementul de noutate va fi o cameră cu masă de
biliard", a spus muzeograful Simona Ionescu.
Autor:
Gabriela Toma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu