Oboseală,
stres, migrene, tulburări de somn – toate aceste simptome sunt din ce în ce mai
frecvent întâlnite în societăţile moderne.
Una
dintre cele mai
misterioase afecţiuni ale lumii moderne este "sindromul
oboselii cronice", o afecţiune căreia medicii nu reuşesc să-i identifice
cauzele. De-a lungul timpului, cercetătorii au lansat mai multe teorii pentru a
găsi cauza acestei boli, de la nanobacterii la retrovirusuri.
Recent,
însă, unele studii efectuate asupra melatoninei în Statele Unite ale Americii au
început să ofere câteva indicii care ar putea ajuta la descifrarea misterului
oboselii cronice. Aceste cercetări sugerează că, fără să ne dăm seama, ne
atacăm în fiecare seară organismul prin expunerea la lumina albastră.
Melatonina,
cheia unui somn odihnitor
Melatonina
este un hormon produs de glanda pineală, care este situată între cele două
emisfere ale creierului. Glanda produce o cantitate mare de melatonină până la
pubertate, când nivelul producţiei începe să scadă. Organismul produce
melatonină mai ales noaptea.
Melatonina
are un rol important în reglarea "ceasului biologic" al fiecărei
persoane. Glanda pineală este extrem de sensibilă la lumină, iar câteva
cercetări recente au arătat că ea secretă cantitatea necesară de melatonină
doar în condiţii de beznă totală.
Atunci
când lumina atinge receptorii fotosensibili aflaţi în retină, semnalele
nervoase ajung la glanda pineală, iar producţia de melatonină este oprită.
Acest lucru dereglează ritmul circadian al oamenilor, ceea ce conduce la
oboseală şi chiar la un număr de afecţiuni.
În lumea
modernă, numeroase dispozitive electronice continuă să emită lumină mult după
apus, dereglând ceasul biologic al corpului. În 2007, Agenţia Internaţională
pentru Cercetarea Cancerului, entitate ce ţine de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii, a declarat că munca în ture este,
"probabil", un factor cancerigen. Această concluzie s-a conturat în
urma mai multor studii care au arătat că reducerea nivelului melatoninei în
timpul nopţii conduce la o incidenţă mai mare a tumorilor canceroase.
Primul om
care lansat ipoteza unei legături între munca nocturnă şi riscul de a dezvolta
cancer a fost epidemiologul american Richard Stevens. În 1987, când a scris
prima lucrare pe această temă, ideea sa a fost considerată "ţicnită"
de către ceilalţi oameni de ştiinţă, a mărturisit profesorul. Cercetătorul a
ajuns la această idee încercând să afle de ce rata cancerului la sân a cunoscut
o creştere semnificativă începând cu 1930. În acel deceniu, în societăţile
industriale a fost introdusă tura de noapte, fiind considerată la acea vreme
drept un semn al progresului.
Dacă
propunerea sa a fost iniţial privită cu scepticism în mediile ştiinţifice, ea a
început să fie acceptată după ce au fost publicate studii noi care arătau o
incidenţă mai mare a cancerului la sân în rândul femeilor care lucrează în tura
de noapte. De asemenea, cercetări efectuate pe animale au arătat că, atunci
când ritmul circadian al acestora este dereglat, numărul tumorilor canceroase
creşte, iar speranţa de viaţă este redusă. Mai mult, alte studii indică faptul
că bărbaţii care lucrează în tura de noapte prezintă o rată mai mare a
cancerului la prostată.
Dacă
reducerea producţiei de melatonină pe timp de noapte este unul din factorii
care conduc la o viaţă mai scurtă, o altă tendinţă înregistrată în ultimii ani
îngrijorează numeroşi oameni de ştiinţă: expunerea oamenilor la lumină albastră
după apus.
Trecerea
de la lumină roşie la lumină albastră
Oamenii
folosesc lumina artificială de mai bine de un secol, iar sursele de iluminat
populare de-a lungul acestei perioade, precum becurile incandescente, emit
lumină roşie (cu o lungime de undă mai mare). În ultima vreme, acestea au
început să fie înlocuite de lămpi ecologice, ce sunt mult mai eficiente din
punct de vedere energetic. Diferenţa este că, de cele mai multe ori, lumina
emisă de aceste becuri "eco" este de culoare albastră (cu o lungime
de undă mai mică).
De
asemenea, dispozitivele electronice cresc în popularitate la nivel mondial, iar
acestea emit la rândul lor lumină albastră. Pe lângă televizoare şi computere,
ultimii ani au adus creşterea semnificativă a apetitului publicului larg pentru
telefoane mobile şi tablete electronice. Conform unui raport elaborat de Gartner,
anul trecut au fost vândute 1,6 miliarde de dispozitive mobile, cu 31,8% mai
multe decât în 2009.
Un sondaj efectuat anul acesta în Marea
Britanie a arătat că 16% dintre femei şi 18% dintre bărbaţi nu se dezlipesc de
telefonul mobil nici măcar în pat, iar pe măsură ce smartphone-urile vor fi
adoptate de o parte tot mai mare al populaţiei, se aşteaptă ca procentul să
crească. Mai mult decât atât, un studiu
efectuat de cercetătorii de la Cambridge University Hospitals a
arătat că 72% dintre adulţii din Marea Britanie verifică reţelele de
socializare imediat înainte de a se culca.
Toate
aceste date par să indice că oamenii sunt din ce în ce mai expuşi la lumină
albastră. De ce sunt oamenii de ştiinţă îngrijoraţi de acest fapt? Răspunsul
este simplu: deşi toate tipurile de lumină afectează secreţia de melatonină,
cercetătorii au descoperit recent că lumina albastră - mai exact, cea cu o
lungime de undă de 446-477 nanometri - este mult mai eficientă decât celelalte
în a suprima producţia de melatonină.
Lumina
albastră - sursa oboselii şi a lipsei de somn?
Pentru a
testa această ipoteză, mai mulţi cercetători de la Universitatea din Basel,
Elveţia, au conceput un experiment simplu, la care au participat 13 voluntari
de sex masculin. Aceştia au fost rugaţi ca, timp de două săptămâni, să
utilizeze un computer înainte de a se culca.
În prima
săptămână, voluntarii au petrecut 5 ore în fiecare noapte în faţa unui monitor
vechi, care emite mai ales lumină fluorescentă şi foarte puţină lumină
albastră. Apoi, în cea de-a doua săptămână, cei 13 bărbaţi au petrecut o durată
similară de timp în faţa unui monitor cu LED-uri, al cărui ecran emitea de două
ori mai multă lumină albastră.
Cercetătorii
au descoperit că nivelul melatoninei în corpul persoanelor expuse mult timp la
lumină albastră creştea mult mai lent, iar această întârziere se menţinea de-a
lungul întregii nopţi.
Atunci
când au fost supuşi unor teste de memorie, voluntarii care au petrecut timp în
faţa monitoarelor cu LED-uri au avut rezultate mai bune. Oamenii de ştiinţă
spun că acest lucru sugerează că lumina albastră menţine oamenii într-o stare
alertă, suprimând producţia de melatonină.
Într-un
alt experiment, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Basel au analizat efectul becurilor
incandescente în comparaţie cu cel al lămpilor de iluminat fluorescente, care
emit mai multă lumină albastră. Rezultatele studiului au arătat că organismul
bărbaţilor expuşi la lumina albastră a produs cu 40% mai puţină melatonină
decât atunci când au fost expuşi la lumina becurilor incandescente. De
asemenea, voluntarii expuşi la lumina albastră s-au declarat a fi mai treji la
o oră după expunere.
Faptul că
lumina albastră are un efect de «trezire» asupra organismului a fost confirmat
de un studiu separat, efectuat de un grup de cercetători americani într-un azil
de bătrâni. Cercetarea efectuată pe 28 de voluntari a indicat că persoanele
care au fost beneficiat de 30 de minute de expunere la lumină albastră ziua
timp de 4 săptămâni au înregistrat o îmbunătăţire a capacităţilor cognitive în
comparaţie cu cei care au fost expuşi la lumină roşie.
De
asemenea, experimente
efectuate în Japonia şi în Scoţia au arătat că rata
criminalităţii din anumite zone scade atunci când lumina albastră este folosită
în iluminatul public. Tot în Japonia, oficialii feroviari au observat numărul
persoanelor care încearcă să se sinucidă aruncându-se în faţa trenului a scăzut
după ce la capătul peroanelor au fost instalate corpuri de iluminat ce emiteau
lumină albastră.
Aşadar,
lumina albastră poate avea efecte benefice asupra corpului uman, dar numai în
cazul în care aceasta este folosită în timpul zilei, când nu blochează
producţia de melatonină a corpului.
Cum ne
putem feri de efectele nocive ale luminii albastre?
Ca urmare
a descoperirii rolului negativ pe care lumina albastră îl are asupra sănătăţii
umane, reacţiile nu au întârziat să apară.
O echipă
de cercetători de la Universitatea John Caroll din Ohio, SUA, au conceput o lampă
de iluminat dedicată proaspetelor mămici după ce au aflat că lumina albastră se
află printre factorii care conduc la apariţia depresiei postpartum, care
afectează aproximativ 10-15% dintre femeile care au născut. Deoarece acestea
sunt nevoite să se trezească de mai multe ori în timpul nopţii pentru a îngriji
bebeluşul, aprinderea constantă
a lămpii de iluminat afectează grav producţia de melatonină. Cu timpul, ritmul
circadian al femeii va fi dereglat, acest lucru conducând la depresie.
Pentru a
contracara această problemă, cercetătorii au conceput o lampă ce emite lumină doar în porţiunea roşie a
spectrului luminos, astfel că aceasta poate fi folosită şi în timpul nopţii
fără a afecta producţia de melatonină.
De
asemenea, pentru a contracara efectul nociv al luminii albastre emise de
dispozitivele electronice, cercetătorii au creat o pereche de ochelari care filtrează
razele luminoase din acest spectru.
Şi
oficialii de la NASA s-au arătat interesaţi de conceperea unui bec special,
care să ajute astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională să fie într-o
stare alertă în timpul orelor de lucru şi care să încurajeze somnul în perioada
dedicată repausului.
Până la
conceperea acestei lămpi speciale, doctorii recomandă o bună "igienă a
somnului": dormitorul trebuie să fie folosit exclusiv în scopul somnului,
iar dispozitivele electronice nu trebuie folosite cu mai puţin de 60 de minute
înainte de ora de culcare. De asemenea, dacă ne trezim în timpul nopţii,
specialiştii recomandă să evităm să aprindem lumina.
Dacă, în
ciuda recomandărilor făcute de specialişti, nu vă puteţi dezlipi de computer în
timpul serii, puteţi încerca F. lux, o aplicaţie care ajustează gama de
culori a monitorului astfel încât noaptea acesta să emită mai puţină lumină
albastră. Chiar dacă folosiţi acest program, nu trebuie subestimat pericolul pe
care dispozitivele electronice îl prezintă asupra sănătăţii dumneavoastră.
Dr.
Michael Hastings de la Cambridge University Hospitals subliniază faptul că
"adulţii nu realizează că folosirea computerelor a telefoanelor mobile şi
a altor dispozitive electronice are un impact semnificativ asupra somnului şi
asupra sănătăţii umane". Adrian Williams, profesor la London Sleep Centre,
afirmă la rândul său că "oboseala constantă
de care sunt afectaţi oamenii nu este provocată de vreo boală nouă, ci de
stilul «mereu conectat» al acestora".
Aşadar,
semnalul de alarmă a fost tras. Depinde doar noi dacă vom reacţiona în
consecinţă sau dacă vom continua să cedăm tentaţiilor electronice, cu preţul
sănătăţii noastre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu